Pentru  creştinii ortodocşi  a început Postul Crăciunului. Cu o seară înainte de începerea postului, este Lăsatul Secului, adică ultima zi în care creştinii mai pot manca mancăruri "de dulce”. Pe vremuri, în această zi se făceau mari petreceri in familii, se serveau fripturi, ciorbe cu carne, prăjituri si vin. Femeile îşi "dezinfectau” vasele de lut şi lingurile de lemn cu cenuşă, deoarece vreme de 40 de zile, în acele vase nu se mai gătea nimic cu carne sau lapte. Începand cu prima zi a postului, nu se mai fac nunţi si nici petreceri până după Anul Nou. În aceste zile incepeau şezătorile, un obicei foarte frumos, care din păcate s-a pierdut. Fetele şi femeile se întâlneau seara la cineva acasă, pentru a ajuta gazda la torsul lânii sau la ţesut sau pur si simplu să povestească şi să cânte Timp de şase săptămâni nu se mănâncă produse din carne, ouă şi brânză. În schimb, sâmbăta şi duminica avem dezlegare la peşte. Postul Crăciunului durează şase săptămâni şi îi pregăteşte pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos. Semnificaţia postului are rădăcini în Vechiul Testament. Personajele biblice apar postind în diverse ipostaze – patriarhii şi drepţii dinainte de Hristos, printre care Noe, Moise şi David petrec timp îndelungat în post şi rugăciune. Ei aşteptau venirea lui Mesia, se rugau pentru iertarea păcatelor şi ajutor divin în misiunea lor de conducere a poporului ales. Postul nu este complet dacă se face doar o curăţire a trupului (foarte necesară de altfel) şi nu se face si o curăţire a sufletului. Acest lucru se face prin fapte bune, prin smerenie, prin milostenie şi îngăduinţă faţă de cei săraci dar şi prin rugăciune. Din punct de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor decât Postul Mare, care precede sărbătoarea de Paşti. Astfel, se mănâncă peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi la sărbătorile religioase. În schimb, în zilele de luni, miercuri şi vineri se mănâncă bucate fără ulei. Ultima zi a Postului Naşterii Domnului 6 ianuarie, numită ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: nu se mănâncă nimic până după-amiaza, iar în alte zone, se ajunează până la răsăritul Luceafărului de seară, care aduce aminte de steaua ce a vestit magilor Naşterea Domnului. În ziua de Ajun se mănâncă tocmai seara şi anume: grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrigi sau turte din făină, căci cu seminţe a ajunat Daniil proorocul şi cei trei tineri din Babilon, care au închipuit – mai înainte – Naşterea lui Hristos. Crăciunul este o sărbătoare a luminii, a compasiunii faţă de semeni, o vreme de voioşie, bucate alese si clipe de neuitat petrecute cu familia.

Larisa Nicolaescu